fbpx
România riscă infrigementul pe poluare

România riscă infrigementul pe poluare

By GREENPEACE ROMANIA

În România, eforturile de combatere a crizei poluării cu plastic sunt mai degrabă minore, fragmentate, și ignoră, în general, consecințele extrem de nocive pe care atât noi, cât și mediul înconjurător, trebuie să le suportăm zi de zi.

 

412a86d28ed91b7013aae7bb26a1b1depozitarePotrivit unor estimări ale Băncii Mondiale, cantitatea de deșeuri generate la nivel global va crește de la 2010 milioane de tone în 2016 la 3400 milioane de tone în 2050. Este de la sine înțeles că sistemele de reciclare nu pot să țină pasul cu acest volum uriaș. Însă ce se întâmplă cu deșeurile din plastic colectate, dar nereciclate, în ultimă instanță? În nicio țară nu se reciclează eficient toate ambalajele din plastic, așa că, în mare parte, acest material “cu valoare redusă” e aruncat la gropile de gunoi, ars în incineratoare care emit gaze cu efect de seră și poluanți în aer, sau e abandonat în mod neglijent. Covârșitoarea majoritate a întregului plastic produs vreodată la nivel mondial a fost răspândită în mediul înconjurător – 12% din plastic a fost incinerat și 70% dus la gropile de gunoi sau aruncat direct în natură.

Pentru a ieși din cercul vicios al unei economii încă liniare, a limita epuizarea resurselor și a reduce deșeurile generate, a fost lansat, la nivelul Uniunii Europene, conceptul de economie circulară, adică extinderea ciclului de viață al unui produs prin reutilizarea, repararea și reciclarea părților componente, pentru a atinge idealul de “zero deșeuri.” Această inițiativă este reprezentată de Directiva cadru privind gestionarea deșeurilor, care impune statelor membre să atingă anumite ținte de reciclare a deșeurilor, și anume 50% în 2020, 55% până în 2025, 60% până în 2030 și 65% până în 2035.

Din nefericire, România se numără printre cele 14 țări membre ale UE care riscă să nu poată îndeplini ținta de reciclare a deșeurilor de 50% în 2020. Din analiza Comisiei Europene reiese că principalele cauze ale problemei sunt legate de faptul că:

  • Procesul de colectare selectivă a deșeurilor nu este implementat suficient
  • Nu au fost adoptate suficiente stimulente pentru direcționarea deșeurilor către reciclare. România reciclează doar 13% din deșeuri, iar rata de eliminare a deșeurilor prin depozitare finală la rampele ecologice este de 69%, printre cele mai ridicate din Europa.
  • Schemele privind răspunderea extinsă a producătorului în ceea ce privește ambalajele nu sunt eficiente și nu au capacitatea de a acoperi costurile colectării selective
  • Nu există o infrastructură de susținere a colectării selective, ceea ce îngreunează implicarea cetățenilor în acest proces

Chiar dacă reciclarea nu se poate substitui nevoii de a reduce considerabil cantitatea de ambalaje de unică folosință și nu reprezintă nicidecum o justificare pentru creșterea producției de plastic, ea are un rol important în tranziția către o economie fără plastic. Chiar și așa, este evident că România nu și-a onorat promisiunile nici măcar în acest sector, ceea ce ne vulnerabilizează în fața unei proceduri de infringement. Referitor la asta, citește mai multe și despre reacția Ministrului Mediului, Costel Alexe. Nu este suficient să existe prevederi legislative, ele trebuie să aibă și aplicabilitate practică pentru toți actorii implicați. La fel de important este ca măsurile să fie abordate în ansamblu, ca schemele privind răspunderea extinsă a producătorilor să fie îmbunătățite și ca noile sisteme create să fie funcționale și instituite și la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Problema trebuie rezolvată, în primul rând, la sursă. Producătorii și comercianții trebuie să reducă treptat și apoi să renunțe la producția ambalajelor din plastic de unică folosință și să investească prioritar în sisteme reutilizabile, venind astfel în întâmpinarea noastră, a cetățenilor, în eforturile de a avea o experiență de consum care să nu dăuneze sănătății noastre și a mediului; în același timp, trebuie să revizuiască politicile stabilite de asociațiile cu care colaborează și să se asigure că acestea funcționează în conformitate cu valorile lor sociale și ecologice.

Autoritățile, la rândul lor, trebuie să prioritizeze politici publice care să pună în centru sănătatea oamenilor și a mediului, să comunice în mod transparent și să creeze un cadru legal favorabil în care eforturile cetățenilor să poată fi realmente implementate.

Noi continuăm să adoptăm un comportament responsabil față de natură și de noi înșine, evităm produsele ambalate inutil în plastic de unică folosință și ne obișnuim să refolosim cât mai mult și să aruncăm cât mai puțin. În același timp, vedem nereguli peste tot. Pe foaie, rolul autorităților este clar, doar că, în realitate, este parcă din ce în ce mai rar exersat corect și eficient, așa că ține de noi să ne mobilizăm și să le tragem la răspundere. Prin urmare, te încurajăm să transmiți și tu sesizări Primăriei tale, să descrii problemele, să ceri implementarea coerentă a unor rezolvări. Ca să poți să urmărești răspunsul, care ar trebui să ajungă la tine într-un termen de maximum 30 de zile, nu uita să ceri și număr de înregistrare pentru sesizarea ta!

Acest articol a fost citit de 262 ori

Echipa Global Media nu a solicitat si nu a acceptat nicio forma de finantare din fonduri guvernamentale. Spatiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvaziva. Daca iti place ce facem, poti contribui si tu la sustinerea echipei Gobal Media si a presei libere.

Sustine Echipa Global Media

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *